Nici nu stiu cu ce sa incep s-au intamplat multe in perioada cat am lipsit de pe blog, din pacate nu am doar vesti bune. Chiar in ziua in care va spuneam ca sunt bunica de catei m-a anuntat sora mea ca mama puilor si 4 pui au murit. Sora mea a reusit sa-i salveze pe ceilalti 5, i-a hranit ca pe bebelusi din 3 in 3 ore cu biberonul, iar acum sunt bine, au trecut de perioada critica. Nu-mi vine sa cred ca nu mai este, ca nu ne va astepta la poarta cand mergem acasa, singura consolare e ca nu am vazut-o fara viata.
Luna martie este foarte incarcata pentru noi dupa cum bine stiti: in afara de sarbatorile traditionale romanesti de 1 Martie, 8 Martie si zilele de nastere mai adaugam si o sarbatoare de aici Ziua Mamei pe 26 Martie. Luna grea pentru sotul meu....:).
De zilele noastre am sarbatorit acasa cu niste prieteni si am fost sa vizitam Stonehedge.Am deja postarea pregatita, vroiam acum sa va spun doar ca mi-e ciuda ca in Romania nu se promoveaza locurile frumoase, ca nu se face cu adevarat turism si nu se profita de minunile pe care le avem in tara noastra.
Aici a venit primavara, am avut soare, dar a si plouat, nu seamana o zi cu cealalta, dar ma bucur de iarba verde, de flori si triluri de pasari, de plimbarile prin parc in drum spre serviciu.
Am doua proiecte la care lucrez acum: unul crosetat si unul pentru Paste. Vreau sa ma apuc de curatenia de primavara, nu am mare lucru de facut pentru ca nu e mare casa in care stam si nici nu avem asa multe lucruri, in bucatarie este un pic mai mult de lucru, trebuie doar sa-mi iau avant si sa incep.
Am avut eu si sotul meu primul contact cu sistemul medical de aici si de data asta le-am acordat o bila rosie mare, noi am avut o experienta placuta chiar daca auzisem alte pareri. Am facut programare la medicul de famile, am mers si am stat de vorba cu el si ne-a recomandat sa facem niste analize de sange, ecografie si radiografie pentru sotul meu. Am fost la spital pentru analizele de sange. Cand am intrat sotul meu a zis ca am gresit intrarea si suntem intr-un mall. Da, cam asa arata spitalul, nu mirosea a spital, iar la intrare erau receptia, vreo doua sau trei cafenele, o librarie, un magazin cu felicitari si suveniruri, un magazin cu lucrusoare de copii. La receptie le-am aratat hartia de la medic, un domn de acolo ne-a dus pana in sala de analize, am luat bon de ordine si ni s-a spus ca avem de asteptat cam jumatate de ora, i-am spus doamnei de la receptie ca avem de facut si o radiografie, ea ne-a condus pana acolo si ne-a spus ca daca ne trece randul de la recoltari sa mergem sa o anuntam sa ne trimita direct fara alt bon de ordine. Totul a durat jumatate de ora pana la urma, toti ne-au indrumat si ajutat, ne-au zambit, in toate salile de asteptare erau scaune suficiente, televizor sau se auzea muzica in surdina.
In aprilie voi incepe niste cursuri la serviciu intr-un fel abia astept, dar am si emotii mari, ma tot intreb daca ma voi descurca.
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
 |
| Jurnal din mansarda |
Multumesc pentru vizita! Dana.
