Jurnal din mansarda

miercuri, 15 martie 2017

D-ale mele....

        Nici nu stiu cu ce sa incep s-au intamplat  multe in perioada  cat am lipsit de pe blog, din pacate nu am doar vesti bune. Chiar in ziua in care va spuneam ca sunt bunica de catei m-a anuntat sora mea ca mama puilor si  4 pui au murit.  Sora mea a reusit sa-i salveze pe ceilalti 5, i-a hranit ca pe bebelusi din 3 in 3 ore cu biberonul, iar acum sunt bine, au trecut de perioada critica. Nu-mi vine sa cred ca nu mai este, ca nu ne va astepta la poarta cand mergem acasa, singura consolare e ca nu am vazut-o fara viata. 
         Luna martie este foarte incarcata pentru noi dupa cum bine stiti: in afara de sarbatorile traditionale romanesti de 1 Martie, 8 Martie si zilele de nastere mai adaugam si o sarbatoare de aici Ziua Mamei pe 26 Martie. Luna grea pentru sotul meu....:).
        De zilele noastre am sarbatorit acasa cu niste prieteni si am fost sa vizitam Stonehedge.Am deja postarea pregatita, vroiam acum sa va spun doar ca mi-e ciuda ca in Romania nu se promoveaza locurile frumoase, ca nu se face cu adevarat turism si nu se profita de minunile pe care le avem in tara noastra.
        Aici a venit primavara, am avut soare, dar a si plouat,  nu seamana o zi cu cealalta, dar ma bucur de iarba verde, de flori si triluri de pasari, de plimbarile prin parc in drum spre serviciu.
        Am doua proiecte la care lucrez acum: unul crosetat si unul pentru Paste. Vreau sa ma apuc de curatenia de primavara, nu am mare lucru de facut pentru ca nu e mare casa in care stam si nici nu avem asa multe lucruri, in bucatarie este un pic mai mult de lucru, trebuie doar sa-mi iau avant si sa incep.
        Am avut eu si sotul meu primul contact cu sistemul medical de aici si de data asta le-am acordat o bila rosie mare, noi am avut o experienta placuta chiar daca auzisem alte pareri. Am facut programare la medicul de famile, am mers si am stat de vorba cu el si ne-a recomandat sa facem niste analize de sange, ecografie si radiografie pentru sotul meu. Am fost la spital pentru analizele de sange. Cand am intrat sotul meu a zis ca am gresit intrarea si suntem intr-un mall. Da, cam asa arata spitalul, nu mirosea a spital, iar la intrare erau receptia, vreo doua sau trei cafenele, o librarie, un magazin cu felicitari si suveniruri, un magazin cu lucrusoare de copii. La receptie le-am aratat hartia de la medic, un domn de acolo ne-a dus pana in sala de analize, am luat bon de ordine si ni s-a spus ca avem de asteptat cam jumatate de ora, i-am spus doamnei de la receptie  ca avem de facut si o radiografie, ea ne-a condus pana acolo si ne-a spus ca daca ne trece randul de la recoltari sa mergem sa o anuntam sa ne trimita direct fara alt bon de ordine. Totul a durat jumatate de ora pana la urma, toti ne-au indrumat si ajutat, ne-au zambit, in toate salile de asteptare erau scaune suficiente, televizor sau se auzea muzica in surdina.
        In aprilie voi incepe niste cursuri la serviciu intr-un fel abia astept, dar am si emotii mari, ma tot intreb daca ma voi descurca.
       
Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda

Jurnal din mansarda
Multumesc pentru vizita! Dana.

2 comentarii:

  1. Doamne ajuta! Sigur o sa te descurci fffff bine!!!!
    Abia astept sa vad ouale pentru Paste!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. :) o sa fie suuuper:). Imi place ce mesteresti:).

    RăspundețiȘtergere