Bună! Nici nu ştiu cu ce să încep, am lipsit atât de mult....Postări am multe salvate in draft, însă nu le-am publicat atunci când terbuia, iar acum e cam aiurea să vă arăt ce am lucrat şi cum am împodobit casa în perioada sărbătorilor. Pot să vă arăt ce-mi bucură ochii acum în plină iarnă: orhideele mele care au înflorit în aceeaşi perioadă la indigo au acelaşi număr de flori şi boboci, doar culori diferite. Nu-i aşa că sunt minunate?
Am văzut la ştiri şi am citit în ziare cum a fost şi cum este de fapt iarna în zonele unde a nins zile întregi si sincer m-am îngrozit. Si noi am avut zăpađă multă, dar nu cât casa, am avut temperaturi de - 15 -20 grade, dar nu săptămâni întregi, însă tot am simţit că e o iarnă grea şi cred că sunteţi de acord cu mine cănd mă bucur la găndul că se apropie primăvara.
Eu nu mai sunt aşa încântată de zăpadă ca în copilărie am preferant în perioada aceasta "gura sobei", am căutat în cămară şi în congelator (şi sunt convinsă că majoritatea românilor au cămara plină pentru că aşa am fost învăţaţi) ca să aduc ceva din aromele verii in bucătărie şi aşa a apărut într-un weekend prăjitura cu caise.
Nu am avut probleme să nu găsim pâine, dar de multe ori am făcut-o în casă pentru că mirosul pâinii calde e divin.
Puţin, puţin mai si croşetez. Mi-am propus ca anul acesta să fac un lucru nou şi apoi să termin restanţele. Am să revin cu ele într-o postare viitoare şi vă rog să mă trageti de urechi dacă nu ma tin de cuvânt.
Mă bucur tare mult că am revenit îmi era dor de blog şi de starea pe care o ai atunci când îţi aşterni gândurile,chiar dacă nu sunt aşa profunde :).
O zi minunată, Dana.
